AVIZ
referitor la proiectul de Lege privind supravegherea prudențială
a societăților de servicii de investiții financiare, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative
Analizând proiectul de Lege privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.191 din 11.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D428/12.04.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic privind supravegherea prudențială aplicabilă societăților de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.), prin transpunerea Directivei (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE și prin asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1093/2010, (UE) nr.575/2013, (UE) nr.600/2014 și (UE) nr.806/2014, care să contribuie la garantarea unor condiții de concurență echitabile la nivelul Uniunii Europene și să asigure un nivel suficient de capital pentru riscurile aferente firmelor de investiții.
Totodată, prin proiect se preconizează modificări și completări asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările și completările ulterioare, care vizează delimitarea competențelor între Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) în privința autorizării, reglementării și supravegherii instituțiilor de credit care provin din firme de investiții ce ating pragul volumului de activitate, în funcție de activitățile pe care acestea intenționează să le desfășoare etc., asupra Legii nr.312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, cu modificările și completările ulterioare, precum și asupra Legii nr.126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, prin proiect se propune modificarea nivelurilor capitalului inițial, impuse pentru autorizarea firmelor de investiții în funcție de serviciile și activitățile de investiții desfășurate, după cum urmează: de la 50.000 la 75.000 euro; de la 125.000 la 150.000 euro; de la 730.000 la 750.000 euro.
În plus, proiectul de lege stabilește competențe de investigare asupra societăților de investiții holding, societăților financiare holding mixte și societăților holding cu activitate mixtă stabilite pe teritoriul României; regimul aplicabil prestării serviciilor și activităților de investiții de către societățile din state terțe, prin care A.S.F., în calitate de autoritate competentă a statului membru gazdă, are obligația de a notifica anual Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (A.E.V.M.P.) lista sucursalelor societăților din state terțe care își desfășoară activitatea pe teritoriul României; precum și regimul aplicabil sancțiunilor și a altor măsuri administrative pentru încălcarea prevederilor legii și ale Regulamentului (UE) 2019/2033.
Totodată, având în vedere că dispozițiile privind nivelul capitalului iniţial al S.S.I.F., conform I.F.D., vor fi incluse în prezentul proiect de lege şi vor fi eliminate din Legea nr.126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare, prin proiect sunt actualizate trimiterile la cerinţele privind capitalul iniţial din Legea nr.126/2018, conform noilor cerinţe.
Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, întrucât la art.91 din proiect, la textul prevăzut pentru art.16312 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, se reglementează infracțiuni, iar în aplicarea art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, demersul normativ intră sub incidenţa reglementărilor subsumate Dreptului de stabilire și libertatea de a presta servicii, integrate segmentului legislativ – Activități de servicii, în sectorul - Bănci.
În raport de obiectul specific de reglementare, la nivelul dreptului european derivat, prezintă incidenţă directă dispoziţiile Directivei (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE.
Menționăm că, în prezent, cadrul legal intern în domeniu este pe deplin armonizat cu normele europene incidente, prin transpunerea la nivelul legislaţiei naţionale de profil a prevederilor Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitățile instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE, prin intermediul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Dată fiind, însă, evoluția continuă a acquis-ului european privitor la supravegherea prudențială a firmelor de investiții, semnalăm că a fost adoptată Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE, act juridic care amendează actul de bază, în contextul armonizării legislative.
Mai mult decât atât, semnalăm că Directiva (UE) 2019/2034 face parte, alături de Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1093/2010, 575/2013, 600/2014 și 806/2014, din noul pachet legislativ privitor la supravegherea firmelor de investiții, promovat și adoptat la nivel european, din perspectiva necesității de a contracara vulnerabilitățile și riscurile specifice ale firmelor de investiții, prin stabilirea unor mecanisme prudențiale eficiente, care să garanteze o supraveghere prudențială eficace, asigurând, totodată, un nivel suficient de capital pentru riscurile aferente firmelor de investiții.
Având în vedere extinderea domeniului de reglementare, se impune adoptarea unui act normativ nou care să asigure preluarea la nivel intern a normelor Directivei (UE) 2019/2034, a căror aplicare trebuie, însă, realizată concomitent cu implementarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2019/2033, act juridic obligatoriu și direct aplicabil în ordinea juridică a statelor membre.
Din această perspectivă, proiectul se impune a fi adoptat cu celeritate, în condiţiile în care termenul limită de transpunere, conform art.67 din directivă, și anume data de 26 iunie 2021, este un termen evident depășit, situație ce poate antrena răspunderea statului român în eventualitatea declanșării procedurii de infringement, conform art.258 din TFUE.
Din analiza comparativă asupra proiectului, într-un demers predominant cu caracter tehnic, au fost preluate normele europene privitoare la domeniul de aplicare, cele care vizează aspectele de ordin terminologic, precum și cele ce instituie principiile supravegherii prudențiale ale S.S.I.F., dispozițiile cu caracter procedural și de conținut, ce privesc stabilirea nivelurilor capitalului inițial al S.S.I.F., procesul de evaluare a adecvării capitalului intern și a riscurilor interne, guvernanța internă, tratamentul riscurilor și supravegherea grupurilor de firme de investiții.
Totodată, în ceea ce privește desemnarea autorității competente, responsabile cu aplicarea normelor armonizate cu Directiva (UE) 2019/2034, corelativ cu implementarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2019/2033, sunt stabilite competențe, atribuții, cerințe de cooperare la nivel național, precum și în cadrul Sistemului european de supraveghere financiară și obligațiile ce incumbă A.S.F., în calitate de autoritate competentă pentru supravegherea prudențială a S.S.I.F.
4. În ceea ce privește structura proiectului de lege, precizăm că, potrivit prevederilor art.51 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(...) articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot împărți în secțiuni, (...). La coduri și la alte legi de mare întindere, (...) gruparea se face, în toate cazurile, în funcție de legătura organică dintre reglementările pe care le cuprind.”
Astfel, semnalăm că este de analizat dacă nu este oportun ca proiectul să fie structurat pe capitole, care, la rândul lor, să cuprindă secțiuni și subsecțiuni, iar nu în titluri, capitole și secțiuni, așa cum este alcătuit, în prezent, proiectul de lege.
5. La art.1, pentru o exprimare proprie stilului normativ, propunem ca partea dispozitivă să fie reformulată, astfel:
„Art.1. - Prezenta lege reglementează norme privind:”.
La lit.c), în locul expresiei „stabilite în” se va scrie sintagma „prevăzute în”, mai adecvată în context.
6. La art.2 alin.(2), pentru rigoare normativă, recomandăm eliminarea sintagmei „din prezenta lege”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
De asemenea, semnalăm folosirea repetată în cadrul aceleași normei a cuvântului „prevederile”. Sugerăm utilizarea unor sinonime, precum termenul „dispozițiile”.
7. La art.3 pct.1, pentru evitarea repetiției, sugerăm înlocuirea sintagmei „A.S.F. sau o autoritate sau un organism public al unui stat membru” cu expresia „A.S.F. sau o autoritate ori un organism public al unui stat membru”.
Totodată, având în vedere că prezentul proiect de lege reprezintă însăși rațiunea transpunerii Directivei (UE) 2019/2034 - știut fiind faptul că directivele europene necesită transpunere în dreptul intern, spre deosebire de regulamentele europene care se aplică direct în dreptul intern al statelor membre -, se impune revederea expresiei „în conformitate cu prevederile Directivei 2019/2034/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE, denumită în continuare Directiva 2019/2034/UE, ca parte a sistemului de supraveghere existent în statul membru respectiv;”.
Reținem observația pentru art.13, art.14, art.15 alin.(1) partea introductivă, art.81 alin.(1) lit.b) și alin.(2)
La pct.3, la definiția expresiei „capital inițial”, pentru o redactare proprie stilului normativ, recomandăm reformularea acesteia, după cum urmează:
„3. capital inițial - capitalul necesar pentru autorizarea S.S.I.F., cuantumul și tipul de capital inițial sunt prevăzute la art.12 și 13;”.
La pct.4, pentru o trimitere corectă la actul european invocat în text, expresia „Regulamentul (UE) nr.575/2013” se va înlocui cu sintagma „Regulamentul nr.575/2013”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La pct.6, semnalăm că definiția expresiei „conformitatea cu testul capitalului la nivel de grup” este ambiguă și riscă să creeze confuzii. Se impune revederea și reformularea corespunzătoare a acesteia.
La pct.7, pentru motivele expuse pentru pct.4 supra, propunem reformularea definiției „control”, astfel:
„4. control - relația care există între o societate-mamă și o filială, astfel cum este prevăzută la art.412-418 din Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară - Sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare, aprobate prin Norma nr.40/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau în normele contabile care se aplică S.S.I.F. în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr.1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, ori o relație de aceeași natură între orice persoană fizică sau juridică și o întreprindere;”.
La pct.9, precizăm că o expresie nu poate fi definită prin ea însăși, fiind necesară următoarea reformulare:
„9. firmă de investiții – o persoană juridică astfel cum este definită la art.3 alin.(1) pct.26 din Legea nr.126/2018;”.
La pct.10, pentru aceleași considerente, propunem reformularea definiției „firmă de investiții-mamă din Uniune”, astfel:
„10. firmă de investiții-mamă din Uniune - o firmă de investiții dintr-un stat membru, astfel cum este definită la art.4 alin.(1) pct.56 din Regulamentul (UE) 2019/2033;”.
Situații similare se regăsesc și la pct.12 - 18, 20 – 24, 26 – 28, 30 – 33 ale art.3.
Prin urmare, se impune revederea și reformularea corespunzătoare a acestor puncte.
La pct.23, pentru o trimitere corectă, în loc de „Ordonanța de urgență nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerat financiar, cu modificările și completările ulterioare” se va scrie „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerat financiar, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.152/2007, cu modificările și completările ulterioare”.
De asemenea, având în vedere modalitatea de trimitere realizată la art.2 alin.(1) pentru Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006, pentru unitate redacțională, sugerăm ca și în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2006 să fie utilizată aceeași modalitate.
Ca urmare, sintagma „denumită în continuare OUG nr.98/2006” va fi înlocuită cu expresia „denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.98/2006”.
Reținem observația și pentru pct.25.
8. La art.4 alin.(2), pentru o exprimare adecvată în context, recomandăm înlocuirea sintagmei „desemnarea conform alin.(1)” cu expresia „desemnarea acesteia potrivit prevederilor alin.(1)”.
9. La art.5, pentru considerente de ordin normativ, propunem reformularea alin.(2), astfel:
„(2) A.S.F. are competența de a efectua verificări la fața locului, în conformitate cu prevederile art.19 şi 20, în vederea obținerii informațiilor necesare, pentru a verifica respectarea de către S.S.I.F. și, atunci când este cazul, de către societățile de investiții holding și societățile financiare holding mixte a prevederilor prezentei legi și ale Regulamentului (UE) 2019/2033, precum și pentru a investiga eventualele încălcări ale acestor dispoziții”.
La alin.(3), pentru aceleași motive, este necesară reformularea normei, după cum urmează:
„(3) În îndeplinirea atributiilor cu privire la supravegherea prudențială, investigațiile şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege și de Regulamentul (UE) 2019/2033, A.S.F. are competența de a acționa în mod independent și dispune de cunoştinţele de specialitate, resursele şi capacitatea operațională necesare”.
10. Semnalăm că normele de la art.6 sunt formulate într-o manieră declarativă, procedeu care nu este specific normelor de tehnică legislativă. Sugerăm, prin urmare, eliminarea acestor prevederi sau reformularea acestora, într-o manieră care să asigure normei un caracter dispozitiv și obligatoriu.
Reiterăm observația pentru art.10 alin.(1) și (2), art.10 alin.(6), art.11, art.14, art.15 alin.(4)
11. La art.7, precizăm că prevederea de la alin.(1) nu asigură normei claritate și predictibilitate, prin folosirea sintagmei „A.S.F. poate decide să aplice cerințele Regulamentului (UE) nr.575/2013 în temeiul art.1 alin.(2) primul paragraf lit.c) din Regulamentul (UE) 2019/2033 unei S.S.I.F”.
Reținem observația pentru art.8 alin.(1) și (2).
Totodată, pentru rațiuni normative, expresia „pct.3 și 6 din secțiunea A a anexei nr.1 a Legii nr.126/2018” se va înlocui cu sintagma „pct.3 și 6 din secțiunea A a anexei nr.1 la Legea nr.126/2018”.
La același alineat, pentru rigoare juridică, partea finală a normei trebuie reformulată, astfel: „(...) este mai mare sau egală cu echivalentul în lei al sumei de 5 miliarde euro și dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre următoarele criterii:”.
Menționăm că cele trei criterii enumerate la lit.a) – c) din cadrul alin.(1) sunt redactate într-o manieră care nu este proprie stilului normativ, fiind necesară revederea și reformularea acestora, astfel încât să asigure normei claritate și predictibilitate în aplicare.
La alin.(2), recomandăm revederea expresiei „comerciant de (...) certificate de emisii”, întrucât nu este specifică domeniului analizat.
12. Subliniem că dispozițiile de la art.8 alin.(3) și (4) nu asigură claritate și predictibilitate în aplicare, în sensul că, în primul rând, termenul de „12 luni consecutive”, prevăzut la alin.(3), nu poate fi calculat, în formularea actuală a normei, iar în al doilea rând, în cadrul dispoziției de la alin.(4) se utilizează procedeul de trimitere la altă normă de trimitere, procedeu interzis de normele de tehnică legislativă.
Se impune, prin urmare, revederea și reformularea corespunzătoare a normelor.
13. La art.9 alin.(1), pentru respectarea prevederilor art.8 alin.(4) teza a doua din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă”, sugerăm eliminarea adverbului „strâns”.
Reiterăm observația pentru art.15 alin.(1), partea introductivă.
Observația este valabilă pentru art.10 alin.(4) și (5), în ceea ce privește expresiile „A.S.F. depune toate eforturile necesare pentru a asigura respectarea ghidurilor și recomandărilor emise de ABE în temeiul art.16 din Regulamentul (UE) nr.1093/2010 și pentru a da curs avertizărilor și recomandărilor emise de Comitetul european pentru risc sistemic (...)”, respectiv „A.S.F. cooperează îndeaproape cu CERS”.
În consecință, se impune reformularea corespunzătoare a normelor menționate supra.
14. La art.12 alin.(1), (2) și (3), semnalăm că trimiterea care se face la „capitalul inițial al unei S.S.I.F. conform art.46 din Legea nr.126/2018” este eronată, întrucât la art.46 din actul normativ menționat în text se prevede că „A.S.F. este în drept să nu acorde autorizația dacă S.S.I.F. în cauză nu are capital inițial suficient conform cerințelor prezentei legi, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor A.S.F. emise în aplicarea acestora, ținând seama de natura serviciului sau a activității de investiții avute în vedere”.
Este necesară, prin urmare, revederea și menționarea corectă a articolului sau a articolelor avute în vedere de inițiator.
Precizăm, totodată, că exprimarea utilizată în cadrul celor două alineate nu este specifică stilului normativ, fiind necesară reformularea acestora, pentru a se asigura claritate și precizie normelor.
La alin.(3), pentru rațiuni normative, sintagma „din prezentul articol” trebuie eliminată.
15. La art.13, subliniem că trimiterea la „art.9 din Regulamentul (UE) 2019/2033” referitoare la constituirea capitalului inițial al unei S.S.I.F. este eronată, deoarece constituirea capitalului inițial al unei S.S.I.F. este prevăzută la art.9 din Directiva (UE) 2019/2034.
Se impune revederea normei.
16. La art.15 alin.(1) lit.e), menționăm că, în formularea actuală, se înțelege că S.S.I.F. sau firma de investiții reprezintă, în sine, un risc.
Este necesară, în consecință, revederea și reformularea corespunzătoare a lit.e).
Observația este valabilă și pentru alin.(2), art.30 alin.(1) lit.b),
La alin.(3), semnalăm că norma este redactată într-o manieră generală, neputând fi aplicată, întrucât „măsurile necesare pentru a evita sau a remedia problemele și riscurile potențiale prevăzute la alin.(2)” nu sunt reglementate la respectivul alineat, ci la acest alineat se prevede că „A.S.F., în calitate de autoritate competentă din statul membru de origine al unei S.S.I.F., transmite imediat autorității competente din statul membru gazdă al S.S.I.F. orice informații și constatări cu privire la problemele și riscurile potențiale prezentate de respectiva S.S.I.F. pentru protecția clienților sau stabilitatea sistemului financiar din statul membru gazdă pe care le-a identificat în cursul supravegherii activităților S.S.I.F.”.
Se impune, prin urmare, revederea și redactarea corespunzătoare a normei.
17. Semnalăm că dispoziția de la art.16 alin.(1) reia prevederea de la art.15 alin.(2), instituind un paralelism legislativ, procedeu interzis de art.16 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Se impune revederea normei.
Precizăm că dispozițiile alin.(2) și (3) sunt redactate într-o manieră improprie stilului juridic și normativ, nu respectă prevederile art.8 alin.(2) și (4) și art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu”, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce”, iar „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic normativ, concis, sobru și clar, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie”.
Este necesară revederea și reformularea normelor.
Reținem observația pentru art.17 – 21, art.23, art.28, art.29, art.33, art.36 alin.(1), art.40 alin.(2), art.51 alin.(2), art.56 lit.c), art.59, art.60 alin.(4) lit.b), art.61 alin.(2), (3) și (5), art.63 alin.(3), art.65 alin.(1), art.78, art.79, art.84, art.88, art.89, art.91 – pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006: pct.9 – textul propus pentru art.441 alin.(2), pct.10 – textul propus pentru art.1637 și la textul propus pentru art.189 alin.(1), art.93 pct.1 – textul prevăzut pentru art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.126/2018.
18. La art.21 alin.(3), subliniem că norma nu respectă prevederile Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, fiind necesară înlocuirea expresiei „este în proces de lichidare” cu sintagma „este în lichidare”.
19. La art.22, pentru a se asigura precizie normei, se impune detalierea sintagmei „alte autorități, altele decât A.S.F.”, precum și eliminarea expresiei „sau în conformitate cu legislația națională”, întrucât este superfluă.
20. La art.24 alin.(1), semnalăm că numai la art.21 alin.(1) este prevăzută obligația „A.S.F. și a persoanelor care lucrează sau au lucrat pentru A.S.F, inclusiv persoanele prevăzute la art.248 alin.(1) din Legea nr.126/2018 de respecta secretul profesional în sensul prezentei legi și al Regulamentului (UE) 2019/2033”, iar nu și la alin.(2) și (3), așa cum se prevede în proiect.
Este necesară, prin urmare, eliminarea trimiterii la alin.(2) și (3) ale art.21 din cuprinsul textului.
Totodată, este de analizat dacă, prin transmiterea informațiilor confidențiale de către A.S.F. Comisiei Europene se asigură exercitarea competențelor Comisiei Europene, astfel cum se prevede în enunț.
La alin.(2), semnalăm că după denumirea „Sistemului European al Băncilor Centrale” se regăsește încadrată între paranteze abrevierea „(SEBC)”. Deoarece ulterior în cadrul proiectului nu se mai face referire la respectivul sistem, sugerăm ca abrevierea „(SEBC)” să fie eliminată.
21. La art.25 partea introductivă, întrucât este la prima menționare în text, sugerăm redarea titlului Regulamentului (UE) nr.1095/2010, astfel: „al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr.716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei”.
La lit.b), apreciem că, în formularea actuală, nu sunt prevăzute atribuții, așa cum se dispune în partea introductivă a art.25, ci sunt menționate „procedurile de lichidare sau de faliment ale S.S.I.F. sau ale firmelor de investiții și proceduri similare;”.
Se impune revederea și reformularea lit.b).
22. La actualul Titlul IV, Capitolul II, semnalăm că Secțiunea a 2-a debutează cu norme care fac referire la situațiile în care nu se aplică prevederile respectivei secțiuni.
Recomandăm reanalizarea și restructurarea dispozițiilor acestei secțiuni, astfel încât, în primul rând, să fie prevăzute regulile aplicabile și, în al doilea rând, să fie menționate situațiile în care acestea nu se aplică.
23. La art.34 alin.(1), semnalăm că norma de la lit.d), în formularea actuală, respectiv „riscul de lichiditate de-a lungul unui set corespunzător de orizonturi de timp, inclusiv intrazilnic, astfel încât să se asigure că S.S.I.F. menține niveluri adecvate ale resurselor lichide, inclusiv în ceea ce privește abordarea surselor semnificative ale riscurilor prevăzute la lit. a), b) și c)” nu asigură claritate și predictibilitate în aplicare, fiind necesară revederea și reformularea acesteia.
La alin.(3), pentru rațiuni normative, în locul expresiei „În sensul prevederilor alin.(1) lit.a) și al alin.(2)” se va scrie sintagma „În sensul prevederilor alin.(1) lit.a) și (2)”.
La alin.(4), pentru rigoare în exprimare, este necesară revederea și reformularea expresiei „ia în considerare deținerea unei asigurări de răspundere civilă profesională ca instrument eficace”.
La alin.(5), pentru aceleași motive, sintagma „sursele semnificative ale riscului pentru S.S.I.F. includ, dacă acest lucru este relevant, modificări semnificative ale valorii contabile a activelor, inclusiv a creanțelor asupra agenților delegați, intrarea în dificultate a clienților” trebuie revăzută și reformulată corespunzător.
Reținem observația și pentru art.35 alin.(1) și (2), în ceea ce privește expresia „S.S.I.F. acordă atenția cuvenită oricărui impact semnificativ”.
24. La art.38 alin.(1), pentru o redactare proprie stilului normativ, partea dispozitivă trebuie reformulată, astfel:
„Art.38. – (1) Orice remunerație variabilă acordată și plătită de către S.S.I.F. categoriilor de personal prevăzute la art.36 alin.(1) îndeplinește cumulativ următoarele cerințe, în aceleași condiții ca cele prevăzute la art.36 alin.(3):”.
La alin.(1) lit.i), expresia „de asemenea” se va elimina, fiind superfluă, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La alin.(1) lit.m), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, în locul expresiei „de recuperare (clawback)” se va scrie sintagma „de recuperare, denumit în continuare clawback”.
La alin.(3), pentru rațiuni normative, propunem reformularea debutului textului, astfel:
„(3) În sensul prevederilor alin.(1), instrumentele prevăzute la lit.j) fac obiectul unei politici de conservare (...)”.
Reiterăm observația, în mod corespunzător, pentru debutul alin.(5) și (6).
25. La art.39 lit.a), pentru rigoare juridică, recomandăm înlocuirea expresiei „echivalentul în lei a 100 de milioane euro” cu sintagma „echivalentul în lei al sumei de 100 milioane euro”, observație valabilă, în mod corespunzător, și pentru lit.b), în ceea ce privește sintagma „echivalentul în lei a 50.000 euro”, precum și pentru toate situațiile similare din proiect.
26. Precizăm că, pentru considerente de ordin normativ, art.41 se va reformula într-un singur alineat, după cum urmează:
„Art.41. - A.S.F. colectează informațiile în conformitate cu art.51 primul paragraf lit.c) și d) din Regulamentul (UE) 2019/2033, precum și informațiile furnizate de S.S.I.F. cu privire la diferența de remunerare între femei și bărbați, utilizează aceste informații pentru a compara tendințele și practicile de remunerare și transmite aceste informații ABE”.
Reținem observația, în mod corespunzător, și pentru art.42 și 43, în ceea ce privește comasarea celor două articole într-un singur articol, cu renumerotarea corespunzătoare a alineatelor și a articolelor subsecvente.
27. La art.45, pentru o exprimare proprie stilului normativ, propunem reformularea debutului alin.(3), astfel:
„(3) În sensul prevederilor alin.(1), se aplică dispozițiile art.56 din Legea nr.126/2018 și prevederile Regulamentului A.S.F./B.N.R. nr.10/4/2018 (...)”.
28. La art.46 alin.(1), semnalăm că la art.22 din Regulamentul (UE) 2019/2033 se prevăd metode de calculare, iar nu modele interne, astfel cum apare în text. Se impune revederea și reformularea normei.
Reținem observația pentru toate situațiile similare din proiect.
La alin.(2), pentru o exprimare normativă corectă, în locul expresiei „În scopul prevederilor alin.(1)” se va scrie sintagma „În sensul prevederilor alin.(1)”.
La alin.(5), pentru evitarea repetiției, recomandăm înlocuirea expresiei „privind criteriile de referință privind modul” cu sintagma „referitoare la criteriile de referință privind modul”.
29. La art.48, precizăm că norma de la lit.b) este redactată într-o manieră care nu asigură claritate și predictibilitate în aplicare, fiind necesară revederea și reformularea corespunzătoare a textului.
30. La art.49 alin.(2), pentru rigoarea redactării, sintagma „În sensul art.44, al art. 45, al art.47 și al art.48” recomandăm să fie scrisă sub forma „În sensul prevederilor art.44, 45, 47 și 48”.
La alin.(3) lit.b), cu referire la sintagma „A.S.F. consideră că este necesar să strângă dovezile prevăzute la art.48 lit.b)”, semnalăm că la respectiva literă se prevede că „A.S.F. deține dovezi conform cărora (...)”.
Apreciem că este o necorelare a acestor norme, deoarece A.S.F. deține deja respectivele dovezi, astfel încât recomandăm reanalizarea și reformularea celor două norme în discuție.
Menționăm că alin.(4) este redactat într-o manieră care nu este proprie stilului normativ și juridic și riscă să creeze confuzii în aplicare, prin utilizarea expresiei „Informațiile sunt considerate duplicate atunci când A.S.F. dispune deja de informații identice sau de informații care sunt în mare măsură identice sau când aceste informații pot fi produse de către A.S.F. ori pot fi obținute de către A.S.F. prin alte mijloace decât printr-o cerință de raportare a informațiilor respective de către S.S.I.F.”
31. La art.53 alin.(1), semnalăm că expresia „sunt în suficientă măsură mai ridicate decât cerințele” este improprie stilului juridic și normativ și nu asigură, pe cale de consecință, precizie și predictibilitate normei. Se impune revederea și reformularea acesteia.
Reținem observația și pentru expresia „cu privire la eventualele așteptări legate de ajustarea” de la art.55.
32. La art.59, pentru unitate în redactare cu alte acte normative cu obiect similar de reglementare, sintagma „capitolului I secțiunea a 2-a din prezentul titlu” se va reda sub forma „Capitolului I, Secțiunea a 2-a din prezentul Titlu”.
Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.
33. La art.60 alin.(1), pentru rigoare redacțională, sintagma „ale art.23” din formularea „art.23 alin.(1) primul paragraf lit.c) și ale art.23 alin.(2)” se va elimina.
Totodată, sintagma „(CPCC)” se va înlocui cu expresia „denumite în continuare CPCC”.
La alin.(2) lit.a), pentru evitarea unei exprimări redundante, propunem înlocuirea sintagmei „sarcinile prevăzute” cu sintagma „cele prevăzute”.
34. La art.64 alin.(3), pentru o exprimare specifică limbajului normativ, este necesară reformularea sintagmei „În scopul alin.(2) lit.a) și c)” sub forma „În situațiile prevăzute la alin.(2) lit.a) și c)”.
35. La art.69 alin.(3), pentru rigoare în redactare, termenul „Uniune” se va înlocui cu sintagma „Uniunea Europeană”.
Reținem această observație pentru toate situațiile similare.
36. La art.72 alin.(1) lit.b), pentru respectarea exigențelor normative, expresia „încălcând prevederile” trebuie înlocuită cu sintagma „cu încălcarea prevederilor”, iar expresia „din respectivul regulament” trebuie redată sub forma „din același regulament”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.c), pentru rigoare normativă, expresia „informații incomplete sau inexacte” va fi înlocuită cu sintagma „informații incomplete sau inexacte privind riscul de concentrare”.
La lit.d), semnalăm că prevederea condiției ca fapta care constituie contravenție să fie săvârșită „fără a aduce atingere” anumitor prevederi din cuprinsul Regulamentului (UE) 2019/2033 este neclară și trebuie reanalizată, observație valabilă și pentru lit.e).
În plus, la lit.e) nu se înțelege care este diferența dintre săvârșirea faptei „în mod repetat” și săvârșirea faptei „în mod sistematic”, nefiind astfel îndeplinite cerințele de precizie și claritate specifice unei norme de sancționare.
Observația este valabilă și pentru precizarea potrivit căreia fapta trebuie să fi fost săvârșită „prin încălcarea ulterioară”, întrucât nu rezultă care este momentul în raport cu care încălcarea unor obligații este considerată „ulterioară”.
Se impune, prin urmare, reanalizarea normei sub toate aspectele semnalate.
La lit.g) menționăm că sintagma „în cazurile în care art.28, 52 și 63 din Regulamentul (UE) nr.575/2013 interzice astfel de plăți” nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă, fiind, totodată, lipsită de claritate și precizie.
Astfel, la art.28 din Regulamentul (UE) nr.575/2013 sunt prevăzute condițiile pe care trebuie să le îndeplinească instrumentele de capital și împrumuturile subordonate pentru a se califica drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, la art.52 sunt stipulate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească instrumentele de capital și împrumuturile subordonate pentru a se califica drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1, iar la art.63 sunt detaliate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească instrumentele de capital și împrumuturile subordonate pentru a se califica drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2.
În concluzie, se impune reanalizarea normei propuse și indicarea precisă, până la nivel de alineat și literă, acolo unde este cazul, a articolelor care impun – în mod direct sau indirect – interdicții de plată.
La alin.(2) lit.a), având în vedere că Ordonanța Guvernului nr.2/2001 este la prima menționare în text, este necesară redarea titlului acesteia, astfel: „Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.
Totodată, semnalăm că lit.a) și b) au ca obiect stabilirea sancțiunilor în cazul săvârșirii contravențiilor de către persoane juridice, fără ca textele să prevadă în mod expres care sunt faptele din cuprinsul alin.(1) pentru care se aplică fiecare dintre cele două categorii de sancțiuni. Întrucât pentru o faptă nu se poate stabili decât o singură sancțiune contravențională principală, este necesară completarea textelor cu respectivele precizări sau, după caz, cu criterii clare din care să rezulte situațiile în care este aplicabilă fiecare dintre cele două categorii de sancțiuni.
Pe de altă parte, la lit.a), pentru corectitudinea exprimării, sintagma „amendă de la 10.000 lei (...)” trebuie înlocuită cu expresia „cu amendă de la 10.000 lei (...)”.
La lit.c), semnalăm că stabilirea limitei maxime a amenzii pentru contravențiile săvârșite de persoanele fizice trebuie să aibă în vedere, pe lângă gravitatea faptei, și asigurarea unei corelări cu limita minimă a amenzii, astfel încât să poată fi respectat principiul proporționalității.
La alin.(3) lit.b), pentru o exprimare adecvată în context, propunem înlocuirea sintagmei „măsurile dispuse de A.S.F. conform art.49 alin.(2) și (...)” cu expresia „măsurile dispuse de A.S.F. potrivit art.49 alin.(2) și (...)”.
Reiterăm această observație pentru toate cazurile similare din proiect.
Semnalăm că dispozițiile alin.(4), referitoare la măsurile administrative pe care le poate aplica ASF, nu se integrează în obiectul de reglementare al articolului, care cuprinde norme referitoare la răspunderea contravențională. Este necesară, prin urmare, prevederea lor într-un articol distinct.
În ceea ce privește fondul reglementării propuse la actualul alin.(4), precizăm că referirea generică la „deficiențe care nu au natura și gravitatea unor fapte contravenționale” nu întrunește cerințele de claritate și previzibilitate specifice unei norme juridice.
În plus, cu referire la sintagma „nu au gravitatea unor fapte contravenționale”, menționăm că din redactarea propusă rezultă că sunt avute în vedere fapte care constituie contravenții potrivit art.72 alin.(1), dar care prezintă o „gravitate” redusă.
Precizăm, însă, că reglementarea‑cadru în materia contravențiilor nu instituie posibilitatea înlăturării caracterului contravențional al faptei pentru acest motiv.
Prin urmare, proiectul trebuie completat cu norme care să prevadă în mod expres care sunt criteriile potrivit cărora o faptă poate fi considerată a fi de o gravitate redusă, precum și entitatea competentă să constate îndeplinirea respectivelor criterii.
La lit.c), pentru o exprimare adecvată în context, sintagma „o decizie prin care i se cere persoanei (...)” trebuie reformulată, astfel: „emiterea unei decizii prin care i se solicită persoanei (...)”.
Astfel, stabilirea unor limite prea largi ale amenzii, de la 1.000 lei la 23.899.500 lei, conduce la nerespectarea principiului proporționalității sancțiunilor contravenționale, consacrat de art.5 alin.(5) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, potrivit căruia sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Avem în vedere faptul că, prin stabilirea unei diferențe atât de mari între limita minimă și limita maximă a amenzii, nu poate fi determinată aprecierea legiuitorului cu privire la periculozitatea faptei, soluția legislativă conferind, în plus, o putere discreționară agentului constatator în ceea ce privește individualizarea sancțiunii.
La alin.(5), precizăm că soluția aplicării uneia sau mai multor sancțiuni contravenționale complementare pe lângă o sancțiune contravențională principală este prevăzută de reglementarea‑cadru în materia contravențiilor (art.5 alin.(7) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001), astfel încât nu se justifică prevederea expresă în proiect a acesteia.
Pe de altă parte, întrucât, prin ipoteza prevăzută la alin.(4), măsurile administrative se aplică în situația în care nu este incidentă răspunderea contravențională, prevederea potrivit cărora sancțiunile contravenționale principale „se pot aplica cumulativ cu măsurile administrative prevăzute la alin.(4) lit.b) și d)” nu este corectă. Avem în vedere faptul că, în respectiva situație, nu se aplică o sancțiune contravențională principală.
Ținând seama de observațiile de mai sus, alin.(5) al art.72 trebuie eliminat din proiect.
În acest context, precizăm că se impune eliminarea din proiect, ca superfluu, și a alin.(6) al art.72, întrucât aplicarea măsurilor administrative „distinct de sancțiunile principale sau complementare prevăzute la alin.(2), respectiv alin.(3)” rezultă cu claritate din cuprinsul actualului alin.(4) al art.72.
La alin.(8), pentru respectarea dispozițiilor art.48 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziție sau frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului; (…)”, s-ar impune ca toate dispozițiile referitoare la dreptul persoanei de a formula obiecțiuni, precum și la soluționarea acestora să fie redate în cadrul unui alineat distinct, urmând ca alineatele subsecvente să fie renumerotate în mod corespunzător.
De asemenea, cu referire la sintagma „Autoritatea de Supraveghere Financiară” din final, având în vedere prevederile art.1 lit.b), unde se precizează că Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi denumită în continuare A.S.F., pentru unitate redacțională, recomandăm utilizarea acestei abrevieri. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
Menționăm că norma propusă pentru art.72 alin.(9) nu este necesară și trebuie eliminată, întrucât aplicarea sancțiunilor în cazul nerespectării prevederilor Legii nr.129/2019 se face oricum, ca urmare a aplicării acestui din urmă act normativ.
37. La art.73, semnalăm că măsurile administrative nu sunt prevăzute la art.72 alin.(1), astfel încât norma de trimitere trebuie revizuită în mod corespunzător.
Pe de altă parte, pentru rigoare terminologică, expresia „nivelului sancțiunilor pecuniare” trebuie înlocuită cu sintagma „cuantumul amenzilor contravenționale”.
Menționăm că, în lipsa unei definiții legale a noțiunii de „raționament calificat”, norma este lipsită de claritate și previzibilitate, astfel încât nu poate fi aplicată în practică.
38. La art.74, semnalăm că, pentru a se putea aplica sancțiunile prevăzute la art.72 alin.(2) și (3), așa cum se prevede în textul propus, este necesar ca faptele constând în nerespectarea dispozițiilor art.67, 68 alin.(1) și 69 alin.(5) să fie stabilite drept contravenții. Prin urmare, se impune completarea proiectului cu norme exprese în acest sens, precum și cu dispoziții referitoare la agenții constatatori ai contravențiilor.
Pe de altă parte, ținând seama de observațiile anterioare referitoare la măsurile administrative, pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar să se prevadă care sunt situațiile în care urmează să se aplice respectivele măsuri.
39. La art.75, pentru un stil specific normativ, partea dispozitivă va fi redactată, astfel:
„Art.75. – A.S.F. are următoarele competențe de supraveghere, control, investigare și colectare a informațiilor necesare pentru exercitarea funcțiilor sale: (...)”.
La lit.b), pentru rigoare normativă, propunem ca termenul „persoană” să fie redat sub forma „persoană fizică sau juridică”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
La pct.(iv), referirea generică la posibilitatea intervievării oricărei alte „persoane relevante” trebuie reanalizată și reformulată, întrucât din context nu rezultă care sunt criteriile potrivit cărora o persoană este „relevantă”, în înțelesul textului. În plus, apreciem că, pentru rigoarea exprimării, norma ar trebui să se refere la persoanele care dețin sau ar putea deține informații relevante pentru desfășurarea investigației.
40. La art.76 alin.(1), pentru considerente de ordin normativ, propunem reformularea acestuia, astfel:
„(1) A.S.F. publică pe site-ul său sancțiunile și măsurile administrative aplicate potrivit prevederilor art.71-73, rămase definitive.”
Reținem observația referitoare la înlocuirea sintagmei „impuse în conformitate cu prevederile art.71-73” cu expresia „aplicate potrivit prevederilor art.71-73” pentru toate situațiile similare din proiect.
Totodată, pentru aceleași considerente, sintagma „Publicarea prevăzută la alin.(1) include informații privind” va fi reformualtă, astfel: „În aplicarea prevederilor alin.(1), A.S.F. publică informații privind”.
Pentru rigoare normativă, la alin.(3), propunem următoarea formulare:
„(3) Informațiile prevăzute la alin.(2) se publică numai după ce persoana în cauză a fost informată cu privire la sancțiunile sau măsurile administrative aplicate și în măsura în care publicarea acestora este necesară”.
La alin.(5) lit.a), pentru asigurarea caracterului precis și previzibil al reglementării, este necesară reanalizarea și reformularea expresiei „publicarea datelor cu caracter personal ale persoanei respective se dovedește a fi disproporționată”, întrucât texul nu prevede criteriile în funcție de care se realizează această apreciere.
La lit.c), semnalăm că sintagma „prejudiciu disproporționat” poate genera dificultăți în aplicarea normei, întrucât este dificil de cuantificat. În concluzie, se impune revederea acesteia și furnizarea unor detalii suplimentare.
La alin.(6), precizăm că norma propusă este susceptibilă de a fi criticată atât din punctul de vedere al tehnicii legislative, cât și în ceea ce privește fondul.
Astfel, expresia „conținute în publicare” trebuie să fie înlocuită cu sintagma „conținute în informațiile publicate”.
Referitor la obligația A.S.F. de a păstra pe site-ul său de internet aceste informații ce conțin date cu caracter personal „doar cât timp este necesar cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)”, semnalăm că acesta intră în contradicție cu prima teză a alin.(6), unde se prevede că A.S.F. va păstra pe site-ul său de internet aceste informații ce conțin date cu caracter personal pentru o perioadă de cel puțin cinci ani. În plus, sintagma „doar cât timp este necesar” este vagă, nefiind precizate acele criterii conform cărora se poate stabili cât timp este necesar ca anumite date cu caracter personal să fie disponibile pe site-ul A.S.F.
În concluzie, recomandăm revederea și reformularea normei propuse la alin.(6).
41. La art.77 alin.(1), pentru rigoare în exprimare, sintagma „sancțiunile și măsurile administrative impuse” trebuie înlocuită cu sintagma „sancțiunile și măsurile administrative aplicate”.
Precizăm că norma propusă pentru alin.(2), care stabilește posibilitatea A.S.F. de a accesa baza de date centralizată menținută de ABE, trebuie eliminată din proiect, întrucât o astfel de dispoziție nu poate fi prevăzută în actul normativ de transpunere a unei directive.
Menționăm că respectiva posibilitate este prevăzută în cuprinsul art.21 din Directiva (UE) 2019/2034.
La alin.(2), pentru unitate terminologică, sintagma „sancțiunile administrative și alte măsuri administrative” se va reda sub forma „sancțiunile și măsurile administrative”.
42. La art.79, semnalăm că prevederea referitoare la necesitatea motivării actelor administrative ale A.S.F. nu reprezintă o derogare de la dispozițiile art.7 alin.(1) și art.11 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, așa cum rezultă din textul propus. Este necesar, în consecință, ca norma să fie prevăzută într-un alineat distinct al articolului.
Pentru asigurarea unei reglementări complete în ceea ce privește contravențiile, după art.79 trebuie introdus un nou articol, respectiv art.80, cu următorul cuprins:
„Art.80. - În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, contravențiilor prevăzute la art.72 alin.(1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.
Pe cale de consecință, articolele subsecvente trebuie renumerotate.
43. La actualul art.80 lit.c), pentru corectitudine gramaticală, recomandăm reformularea acestuia, astfel:
„c) nivelul sancțiunilor și al măsurilor administrative prevăzute la art.71-73”.
44. Cu privire la actualul art.83 alin.(1), având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2019/2033 prevede, la art.1 alin.(2) și (5), că firmele de investiții autorizate și supravegheate în temeiul Directivei 2014/65/UE, au obligația să aplice cerințele Regulamentului (UE) nr.575/2013, în anumite condiții, care sunt detaliate la articolul din regulamentul la care s-a făcut trimitere supra, recomandăm eliminarea acestuia ca fiind superfluu. Pe cale de consecință, alineatele subsecvente vor fi renumerotate.
La actualul alin.(2), pentru evitarea unei exprimări redundante, partea introductivă va fi reformulată, după cum urmează:
„(2) Următoarele dispoziții ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 se aplică în mod corespunzător S.S.I.F. care îndeplinesc condițiile prevăzute la art.1 alin.(2) și (5) din Regulamentul (UE) 2019/2033: (...)”.
La lit.b), semnalăm că norma de trimitere la „art.241” nu este corectă, având în vedere că elementul structural la care se face referire a fost abrogat prin art.629 pct.8 din Legea nr.312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, cu modificările ulterioare.
În consecință, se impune revederea și înlocuirea sau eliminarea acestei trimiteri.
De asemenea, semnalăm că redarea articolului este suficientă pentru a asigura claritate normei de trimitere și propunem eliminarea mențiunilor referitoare la titlu, capitol și secțiune.
Reiterăm observația pentru pentru lit.c) și f).
La lit.d), semnalăm că normele de trimitere la secțiunile 3-6 nu mai sunt de actualitate, având în vedere că acestea au fost abrogate prin art.VIII pct.77 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.113/2013 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.29/2015.
În consecință, apreciem că se impune revederea acestor trimiteri, urmând a fi menționate doar secțiunile care sunt în vigoare.
45. La actualul art.88 alin.(2), pentru corectitudine gramaticală, se impune reformularea acestuia, astfel:
„(2) Supravegherea prudențială a unei firme de investiții din alt stat membru este responsabilitatea autorităților competente din statul membru de origine (...).”
46. La actualul art.89 alin.(2), pentru precizie, este de analizat dacă norma de trimitere la „art.226” nu ar trebui să se refere și la alin.(3), luând în considerare faptul că măsurile sunt enumerate în cuprinsul acestuia.
La alin.(3), semnalăm că exprimarea „aplică sancțiuni în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006” este mult prea generală și insuficient conturată din punct de vedere juridic.
În concluzie, se impune detalierea acesteia, eventual, printr-o menționare expresă a dispozițiilor la care se referă.
47. La actualul art.90, la textul prevăzut pentru art.2 alin.(1) pct.8, precizăm că expresia „în special legislația națională care transpune Directivele 2009/138/CE, 2013/36/UE, 2014/65/UE și (UE) 2019/2034 ale Parlamentului European și ale Consiliului, respectiv Regulamentele (UE) nr.575/2013 și (UE) 2019/2033 ale Parlamentului European și ale Consiliului” este superfluă și se impune eliminarea acesteia.
48. La actualul art.91, la partea dispozitivă a pct. 5, pentru rigoare în redactare, sintagma „alineatele (1), (2), (3), (51) și (6)” se va redacta, astfel: „alineatele (1)-(3), (51) și (6)”.
Referitor la textul propus pentru alin.(1), semnalăm că cele două trimiteri la Regulamentul (UE) nr.575/2013 sunt realizate în mod diferit, prima dată fiind însoțită de mențiunea „cu modificările ulterioare”. Pentru unitate de redactare, propunem ca toate normele de trimitere din cadrul proiectului să fie realizate în aceeași manieră, cu mențiunea „cu modificările ulterioare”.
La pct.7, la textul propus pentru art.42, precizăm că acesta nu respectă cerințele cu privire la forma de redactare a actelor normative, prevăzute la art.8 alin.(4) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor”.
Pe cale de consecință, se impune eliminarea sintagmelor „în mod strâns”, respectiv „esențiale și pertinente” și detalierea expresiei „a unor cerințe similare celor prevăzute la art.214”.
La partea dispozitivă a pct.8, întrucât articolul asupra căruia se intervine nu este structurat în alineate, sintagma „La articolul 39 alineatul (1), litera a)” se va redacta „La articolul 39, litera a)”.
La pct.9, în acord cu uzanțele normative, partea dispozitivă se va redacta, astfel:
„9. După articolul 44 se introduce un nou capitol, Capitolul III1, alcătuit din art.441-449, cu următorul cuprins:”.
Totodată, la Secțiunea 1, la textul propus pentru art.441 alin.(1), pentru o exprimare adecvată în context, propunem înlocuirea sintagmei „autorizație ca instituție de credit prevăzută la (...)” cu expresia „autorizarea ca instituție de credit prevăzută la (...)”. Reținem această observație pentru toate cazurile similare din cuprinsul Secțiunii 1 și al Secțiunii a 2-a.
La alin.(3), întrucât, potrivit normelor de tehnică legislativă, articolul este elementul structural de bază ale reglementării, se va corecta trimiterea la „condițiile minime de autorizare prevăzute la paragraful 1.1 al Secțiunii I a Capitolului II din prezentul titlu”, urmând ca aceasta să fie înlocuită cu o normă de trimitere la articolele vizate.
La alin.(4), pentru respectarea limbajului și a stilului specific normelor juridice, recomandăm eliminarea sintagmei „Fără a aduce atingere dispozițiilor din prezenta secțiune”, observație pe care o reiterăm pentru toate situațiile similare din proiect.
La art.442 alin.(1), întrucât instituția derogării operează de la un act normativ la altul, pentru corectitudine, sintagma „Prin derogare de la prevederile art.33” va fi reformulată, astfel: „Prin excepție de la prevederile art.33”.
La alin.(2), pentru o exprimare adecvată în context, sintagma „În sensul alin.(1)” va fi înlocuită cu expresia „În aplicarea prevederilor alin.(1)”.
La alin.(3), pentru utilizarea unui stil specific stilului normativ, sintagma „informațiile și documentele care nu au fost prezentate conform alin.(2)” va fi înlocuită cu expresia „informațiile și documentele solicitate potrivit alin.(2), care nu au fost prezentate”.
Cu privire la alin.(4), precizăm că termenul prevăzut pentru solicitarea de informații și documente suplimentare, și anume „pe parcursul termenului prevăzut la alin.(2), dar nu mai târziu de trecerea a 3 luni de la primirea cererii de autorizare” poate genera dificultăți în aplicare, întrucât la alin.(2) se prevede un termen de „cel mult 4 luni de la data primirii cererii de autorizare”. Se impune, așadar, reformularea sintagmei menționate supra, astfel: „în termen de cel mult 3 luni de la primirea cererii de autorizare”.
La alin.(7), sintagma „prevăzut la art.444 și art.445” se va redacta „prevăzut la art.444 și 445”.
La textul art.443, sintagma „Dispozițiile art.34-37 și ale art. 39-44 din prezenta ordonanță de urgență” se va reda sub forma „Dispozițiile art.34-37 și 39-44”.
La enunțul art.445 alin.(1), sintagma „din prezenta ordonanță de urgență” se va elimina, observație valabilă pentru toate situațiile de acest tip.
De asemenea, întrucât titlul Legii nr.126/2018 a fost menționat anterior, nu mai este necesară redarea acestuia, însă trimiterea din finalul textului, precum și toate celelalte trimiteri la acest act normativ vor fi însoțite de mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.
La textul propus pentru art.448 alin.(1), sintagma „art.442, art.444-446” se va reda sub forma „art.442 și 444-446”, iar la alin.(2), sintagma „de către către” se va redacta corect, eliminându-se cuvântul repetat.
La partea dispozitivă a pct.10, în acord cu uzanțele normative, propunem ca termenul „cuprinzând” să fie înlocuit cu sintagma „alcătuit din”.
La textul art.1632 alin.(1) lit.b), pentru rigoare în redactare, sintagma „prevăzute în secțiunea A pct. 3 și 6 din anexa nr.1” se va reda „prevăzute la pct.3 și 6 din secțiunea A din anexa nr.1”.
Reiterăm această observație și pentru situația similară de la textul propus pentru art.1638, unde sintagma „prevăzute în secțiunile A și B ale anexei nr.1” se va reda „prevăzute la secțiunile A și B din anexa nr.1”, precum și pentru toate situațiile similare din proiect.
La textul propus pentru art.16310 alin.(1), întrucât unele dintre articolele cuprinse în intervalele indicate au fost abrogate, pentru precizia normelor de trimitere, sintagmele „art.24-31”, „art.361-52” și „art.173-176, art.177-188, art.194-211, art.214-232” se vor reda, astfel: „art.24-29, art.31”, „art.361-46, art. 48-52” și „art.173-177, art.179-181, art.183-188, art.194-204, art. 206-211, art.214-226, art.228-232”.
Totodată, la alin.(5) și (6), cu privire la normele de trimitere, menționăm că acestea ar trebui să fie completate cu numărul prezentei legi. În acest sens, soluția redactării unui singur act normativ, care conține atât textul legii privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, cât și modificarea și completarea unor alte acte normative în domeniu creează o serie de impedimente de ordin practic, atât în ceea ce privește redactarea, cât și ulterior, în ceea ce privește aplicarea acestuia.
Semnalăm că este de analizat dacă nu este oportună adoptarea mai multor acte normative.
Referitor la textul propus pentru art.16312, precizăm că norma de incriminare nu îndeplinește condițiile de precizie și claritate specifice în ceea ce privește stabilirea condiției „atingerii” pragului prevăzut de art.4 alin.(1) lit.b) din Regulamentul (UE) 575/2013 drept condiție pentru existența infracțiunii. Se impune reanalizarea și reformularea textului sub acest aspect.
Totodată, în situația în care în urma reformulării trimiterea la textul anexei nr.1 se menține, pentru rațiuni normative, sintagma „a anexei nr.1” se va reda, astfel: „din anexa nr.1”.
La pct.13, în textul propus pentru alin.(11) al art.176, sintagma „subpct.ii)” se va reda, astfel: „subpct. (ii)”.
La partea dispozitivă a pct.14, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sintagma „articolul 1761” se va redacta sub forma „art.1761”.
La pct.15, întrucât se preconizează modificarea alin.(1) al art.189, propunem eliminarea abrevierii „Art.189” din debutul textului propus. Reiterăm observația și pentru situația similară de la pct.17 al aceluiași articol.
La pct.16, la textul propus pentru art.2074 alin.(2) lit.b), sintagma „de asemenea” va fi eliminată, aceasta nefiind specifică limbajului normativ.
La pct.18, pentru respectarea uzanțelor normative, propunem ca partea dispozitivă să fie redactată, astfel:
„18. La partea I titlul III, capitolul X, cuprinzând articolele 278-284, se abrogă”.
49. La partea introductivă a actualului art.92, pentru rigoare în redactare, sintagma „cu modificările ulterioare” se va elimina.
La pct.2, în textul propus pentru art.6371, în acord cu uzanțele normative, propunem eliminarea celor șase sintagme „din prezenta lege”.
50. La actualul art.93, la pct.5, pentru rigoare în redactare, partea dispozitivă se va redacta, astfel:
„5. La titlul II capitolul I, titlul secțiunii a 11-a se modifică și va avea următorul cuprins:”.
La pct.9, pentru utilizarea limbajului juridic consacrat, sintagma „să respecte dispozițiile prevăzute la alin.(3) și (6)” se va reda sub forma „să respecte prevederile alin.(3) și (6)”.
La pct.10, la textul propus pentru alin.(6) al art.124, abrevierea „AEVMP” se va reda in extenso, observație valabilă pentru toate situațiile similare, precum și pentru abrevierile „UE” de la alin.(7) lit.b) și c).
La alin.(9), sintagma „în Uniune” se va reda „în Uniunea Europeană”.
La pct.12, în textul propus pentru art.2751 alin.(1), sintagmele „înainte de 25 decembrie 2019” și „pct.3 și 6 din secțiunea A a anexei nr.1” se vor reda sub forma „înainte datei de 25 decembrie 2019”, respectiv „pct.3 și 6 din secțiunea A din anexa nr.1”.
51. La actualul art.95 lit.b), sintagma „art.47 alin.(2), (3), (4), (6) și (7)” se va reda „art.47 alin.(2)-(4), (6) și (7)”.
52. La actualul art.98, ca urmare a preluării observației referitoare la art.94, propunem reformularea normei preconizate, după cum urmează:
„Art.98. - Cu excepția titlului, a art.1, 2, 4, 41, 7 alin. (1) și (11), 54 și 176 și a titlului II1 al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006, orice referire la sintagma „instituție de credit” sau „instituții de credit” din cuprinsul respectivei ordonanțe de urgență se consideră a fi făcută la sintagma „instituție de credit prevăzută la art.4 alin.(1) pct.1 lit.(a) din Regulamentul (UE) nr.575/2013, cu modificările ulterioare” sau „instituții de credit prevăzute la art.4 alin.(1) pct.1 lit.(a) din Regulamentul (UE) nr.575/2013, cu modificările ulterioare”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.430/18.04.2022